99% Eu

Viata fara un sens e pustie – sau ce sa mai citim ca sa ne treaca melancolia de toamna

“Cata vreme exista toate astea, mi-am zis, iar eu pot sa am parte de ele, de razele astea de soare, de cerul asta fara niciun nor, n-am de ce sa fiu trista.

Pentru orice om caruia ii este frica, care e singur sau nefericit, remediul cel mai bun este in mod cert sa iasa afara, sa mearga undeva unde sa fie cu totul sigur, singur cu natura, cu cerul si cu Dumnezeu. Caci abia atunci si numai atunci simti ca totul este cum trebuie sa fie si ca Dumnezeu vrea sa-i vada pe oameni fericiti in mijlocul naturii simple, dar frumoase”

Cuvintele unei fetite de 14 ani, inchisa intr-un depozit timp de doi ani. Alaturi de o familie careia nu simte ca-i apartine. Alaturi de niste oameni cu care nu rezoneaza. In timpuri in care gloantele erau mai dese decat cantecul pasarilor. Intr-un depozit in care vrea si incearca sa experimenteze si dragostea. Traieste in exterior diferit de ceea ce simte in interior. Cauta sa multumeasca. Sa se adapteze. Sa evolueze. 

Povestea Annei Frank e deja mult cunoscuta in toata lumea. Un copil care n-a mai avut sansa sa fie adult. Dar care in doi ani de clandestinitate  a reusit prin propriile ganduri sa traiasca poate toate etapele vietii. A fost mai intai copil, apoi a intrat in adolescenta si prin proiectarea gandurilor si-a imaginat deja viata de adult. Prin vorbe simple si directe ea cuprinde o intreaga filosofie de viata. De care noi oamenii mari, traind in libertate, si cu toate la dispozitie, utiam lejer: 

“Atunci nu ma gandesc la toate nenorocirile, ci la frumusetea inca prezenta. In asta consta in buna parte diferenta dintre mine si mama. Sfatul ei impotriva melancoliei este: “ Gandeste-te la toate nenorocirile din lume si fii fericita ca nu treci tu prin ele”. Sfatul meu este: “Iesi afara, mergi pe camp, in natura si soare. Iesi afara si incearca sa regasesti fericirea in tine, Gandeste-te la tot ce-i frumos in tine si in jurul tau si fii fericita”

“Eu cred ca, dimpotriva, in orice necaz este si o urma de frumos. Daca ai ochi pentru ea, descoperi din ce in ce mai multa bucurie si-ti regasesti echilibrul. Iar cine-i fericit ii face si pe altii fericiti. Cine are curaj si incredere nu se va lasa prada nenorocirii.”

Deci curaj si incredere, a venit toamna si avem mai mult timp pentru citit. Iar Jurnalul Annei Frank este una dintre cartile ce ar trebui sa fie in mintea noastra. Ca sa intelegem sau sa ne amintim mai bine lucrurile simple, bucuriile mici si alegerile lucide. Si faptul ca suntem liberi si privim cerul in fiecare azi. Sau cel putin asa ar trebui sa facem.

In timp ce citeam cartea aceasta, mi-am amintit de o alta care m-a impresionat chiar poate si mai mult. Tot despre evrei, tot in timpul celui de-al doilea razboi mondial, tot despre curaj si incredere si capacitatea imensa de a regasi sensul. Fix asa se si cheama “Omul in cautarea sensului vietii”, Victor Frankl. Mesajul puternic transmis de autor este legat de credinta neconditionata intr-un sens neconditionat. Pentru ca viata fara un sens e pustie.

“Totul ne poate fi luat, mai putin un lucru – ultima dintre libertatile umane – a alege atitudinea pe care o adoptam in diferite circumstante.” – si asta o spune un om care a stat intr-un lagar ani buni, ajungand in acest timp la concluzia ca oricat de crunte ar fi circumstantele, toti avem libertatea de a ne alege destinul. Mergand chiar mai departe si “Când nu mai suntem capabili să schimbăm o situaţie, suntem provocaţi să ne schimbăm noi înşine.”

Natura umana e plina de surprize si atunci cand conditiile sunt vitrege, dar si atunci cand totul e numai bunastare. Suprize placute si orori dezumanizante. Brute si eroi “s-au nascut” si la Auschwitz, pentru ca noi ca oameni avem potential pentru ambele. Putem alege ceea ce devenim. Este libertatea pe care nu ne-o poate lua nimeni. Atunci, fie alegem calea victimizarii si gasim argumente pentru a deveni agresori, fie ramanem stapani pe mintea noastra si oferim compasiune si ajutor. 

Pentru ca oamenii, sunt mai presus de orice, cautatori de sens. Si atitudinea este doar a noastra. Intotdeauna si indiferent de evenimentele care fie ne bucura, fie ne invata. Dar care zi de zi ne determina sa facem alegeri minunate. Fara sa cautam scuze. Sau vinovati.

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of