99% Eu

De binele nostru suntem responsabili doar noi

M-au atras mereu disptopiile, fie ele carti sau filme. Pentru ca sunt realitati imaginate ce n-au cum sa fie reale. Serios? N-au cum? Poate n-aveau cum atunci cand au fost scrise. Poate ca de multe ori cand auzim ceva iesit total din obisnuintele noastre, prima reactie este sa negam. Si devenim tensionati pentru ca nu stim ce sa mai credem. Si tindem sa respingem orice alta credinta pentru a rezolva conflictul launtric ce se naste in noi. Disonanta cognitiva parca ii zice in lumea stiintifica. Si tot cu asta se mananca si manipularea. De aceea gusturile se educa. Prin portii mici. Azi putin broccoli, maine mai mult, poimanie un buchet intreg si ai sa vezi cum la sfarsitul lunii vei spune ca broccoli-ul este mancarea ta preferata. (exemplul cu broccoli-ul este pur intamplator, eu il ador, cu putin usturoi si parmezan, chiar este o minune – in lumea asta, nu in aia noua).

Revenind la distopii, am devorat de-a lungul timpului de la Portocala mecanica, Ferma animalelor, 1984, Fahrenheit 451 pana la mai recenta Povestea Slujitoarei. Si mai am cateva pe lista de asteptare. Citesc maxim doua carti din genul asta pe an. Pentru ca iti dau mintea peste cap. Sau poate doar mie. Asa am si ajuns sa recitesc “Minunata lume noua”, fix in perioada asta “apocaliptica” pe care o traversam acum. Si atunci poc, s-a aprins o lumina, si apoi alta, si apoi toate, si apoi eram toata iluminata. Cat de distopic mai este ce spune Huxley acolo? Cat mai avem pana la aceasta “minunata lume noua”? In care, culmea, multi dintre noi abia asteptam sa pasim, pentru ca e asa bine, sa fii “fericit” tot timpul, nu? Sa ia altii deciziile, sa nu iti pui intrebari, sa cunosti fix cat iti este necesar pentru bucatica ta de viata? Sau suntem deja acolo cu impresia ca inca ne mai putem lua acea mica farama de libertate?

„Acesta este secretul fericirii şi al virtuţii: să-ţi placă ceea ce eşti obligat să faci. Acesta este ţelul întregii condiţionări: să-i facă pe oameni să-şi îndrăgească destinul social implacabil..“

Aldous Huxley – Minunata lume noua

„Dragostea de natură nu dă de lucru fabricilor.“

Aldous Huxley – Minunata lume noua

„Dacă eşti altfel decât ceilalţi, eşti sortit să rămâi singur.“

Aldous Huxley – Minunata lume noua

„Cu cât sunt mai mari talentele unui om, cu atât e mai mare capacitatea lui de a-i induce în eroare pe alţii.“

Aldous Huxley – Minunata lume noua

Si in loc de incheiere, las un ultim citat mai jos. Si sa tinem cont ca era scris prin 1932 toamna. Si-apoi putem sa ne prefacem in continuare ca le stim pe toate si toti ne vor binele. Si cateodata sa ne amintim totusi ca de binele nostru suntem responsabili doar noi:

Desigur că nu există niciun motiv pentru ca noile regimuri totalitare să semene cu cele vechi. Guvernarea prin intermediul bâtei şi al plutoanelor de execuţie, al înfometării forţate, al întemniţărilor şi al deportărilor în masă este nu numai inumană (dar de asta nu prea se sinchiseşte nimeni în ziua de azi), ci se poate demonstra că este şi ineficace, iar într-o eră a tehnologiei avansate, ineficacitatea este un păcat împotriva Sfântului Duh. Un stat totalitar cu adevărat „eficient” ar fi acela în care atotputernicul comitet executiv al şefilor politici şi al armatei lor de directori ar avea putere deplină asupra unei populaţii de sclavi pe care ar fi inutil s-o constrângă, pentru că şi-ar iubi servitutea. Ai face s-o iubească: iată misiunea pe care statele totalitare de astăzi o dau ministerelor propagandei, redactorilor-şefi ai ziarelor şi profesorilor de şcoală.(…) Una dintre funcţiile principale ale unui prieten este să sufere (într-o formă mai blândă, simbolică) pedepsele pe care am dori să le aplicăm duşmanilor noştri, dar nu izbutim.(…) Acesta este secretul fericirii şi al virtuţii: să-ţi placă ceea ce eşti obligat să faci. Acesta este ţelul întregii condiţionări: să-i facă pe oameni să-şi îndrăgească destinul social implacabil.”

Aldous Huxley – Minunata lume noua

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of

Fii prieten cu noi pe Facebook